Comunitate responsabilă – peisaj terestru conservat

Proiectul “Comunitate responsabilă – peisaj terestru conservat”, propus de Mişcarea Ecologistă din Moldova, apare în contextul unei necesităţi stringente de a întreprinde acţiuni concrete de promovare şi conservare a peisajului terestru la nivel de comunitate şi la nivel naţional.

Astăzi, ne confruntăm cu o lipsă totală de înţelegere a importanţei acestei componente de bază a patrimoniului natural şi cultural atât din partea comunităţilor locale, a simplilor cetăţeni, cât şi din partea autorităţilor publice de nivel local dar şi de nivel central.  Inclusiv instituţiile responsabile de protecţia mediului nu percep pe deplin gravitatea problemelor din acest domeniu. De menţionat, că evoluţiile tehnicilor de producţie agricolă, silvică, industrială şi politicile în materie de amenajare a teritoriului, urbanism, transport, infrastructură, turism şi agrement, precum şi schimbările economice continuă în multe cazuri să accelereze transformarea peisajelor, de cele mai mult ori degradând valoarea acestuia. Se impun măsuri privind definirea şi implementarea politicilor peisajere, integrarea peisajului în politicile cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului, aşa cum prevede Convenţia europeană a peisajului adoptată la Florenţa în anul 2000, semnată şi ratificată de Republica Moldova prin Legea pentru ratificarea Convenţiei privind peisajul european nr. 321-III din 12 noiembrie 2000 a cărei prevederi rămân doar pe hârtie până în prezent.

De menţionat şi alte angajamente pe care şi le-a asumat Republica Moldova prin semnarea acordurilor precum: Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 19 septembrie 1979), ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 1546-XII din 23 iunie 1993; Convenţia privind diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 5 iunie 1992), ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 457-XIII din 16 martie 1995; Convenţia privind conservarea speciilor migratore de animale sălbatice (Bonn, 1979), precum şi alte tratate internaţionale ale căror prevederi fie au fost realizate parţial, fie nici nu au fost puse în discuţie.

Cert este că prevederile acestor Convenții internaționale ratificate de R.Moldova nu au fost transpuse în legislația națională, fie ca legi sectoriale, fie ca acte normative, chiar dacă au trecut 10-20 de ani de când ele au fost ratificate.

La nivel de public larg, cunoştinţele sunt foarte limitate atât cu privire la  măsurile care ar putea fi întreprinse de comunitate pentru a asigura conservarea peisajului terestru şi a biodiversităţii în general, cât şi cu privire la lucruri atât de simple precum semnificaţia noţiunilor de peisaj sau biodiversitate, potenţialul de resurse existente care fiind protejat şi valorificat într-un mod durabil poate să aducă avantaje de mediu şi importante avantaje economice. Peisajul contribuie la formarea culturilor locale şi este o parte importantă a calităţii vieţii pentru oamenii de pretutindeni: în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spaţii recunoscute ca fiind de o frumuseţe deosebită, precum şi în cele obişnuite.

Proiectul propus este un răspuns la provocările cu care se confruntă domeniul protecției mediului astăzi. Scopul proiectului este de a dezvolta un model de valorificare şi conservare a peisajului la nivel de comunitate în zona pilot rezervaţia cultural naturală Orheiul Vechi şi de a iniţia un proces de completare şi ajustare a cadrului legislativ în vederea conservării peisajului la nivel naţional. Pe de o parte, proiectul propune activități care aduc în atenția populației, organizaţiilor non guvernamentale, agenților economici, autorităților valoarea peisajului, a faunei și florei din rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi în calitate de zonă pilot a proiectului, avantajele pe care acest complex de elemente ale mediului înconjurător pot să le aducă comunității locale, dar fără a aduce daune habitatelor, necesitatea de a întreprinde acțiuni de conservare a biodiversității. Pe de altă parte, proiectul propune activități care ar putea pune bazele unei noi inițiative legislative care va integra reglementări importante ce țin de conservarea peisajului terestru.

Proiectul va fi implementat, în mare parte, pe teritoriul rezervaţiei cultural naturale Orheiul Vechi – un areal cu un bogat potenţial de peisaje şi biodiversitate şi o regiune care este supusă unui risc major de degradare a peisajului. În acelaşi timp, importante activităţi vor fi desfăşurate şi la nivel naţional, în special cele ce ţin de cadrul legislativ în domeniul conservării peisajului şi a biodiversităţii şi asigurarea vizibilităţii proiectului.

Pentru atingerea scopului şi implementarea cu succes a activităţilor planificate, MEM va colabora cu primăriile localităţilor de pe teritoriul rezervaţiei, cu administraţia rezervaţiei, cu instituţiile de învăţământ, cu agenţii economici şi cu populaţia din localităţile ce se află pe teritoriul rezervaţiei şi în regiunile adiacente. Totodată, un rol important în implementarea proiectului o vor avea Ministerul Mediului şi instituţiile sale subordonate, Agenţia Turismului, precum şi organizaţiile neguvernamentale de profil, agenţii economici din industria turismului la nivel naţional.

Proiectul se încadrează în Strategia Națională a SGP, domeniul abordat de proiect se referă la Componenta 1 SGP a EO6: Conservarea peisajului terestru la nivel de comunitate, iar indicatorii proiectului contribuie la atingerea mai multor ţinte definite în Strategie. Proiectul propune un model de integrare a acţiunilor de protecţie a mediului în dezvoltarea socio-economică locală prin promovarea şi realizarea de activităţi menite să îmbunătăţească calitatea vieţii în comunităţi, pe baza utilizării durabile a resurselor naturale din zona pilot de implementare a proiectului.